Frumoasa din Padurea Adormita

Data si locatia

ultimul eveniment a fost pe 05 mar 2018
momentan nu sunt programate alte evenimente

FRUMOASA DIN PĂDUREA ADORMITĂ
Balet în trei acte și un prolog
Muzica: Piotr Ilici Ceaikovski
Libretul: I. Vsevolojski și M. Petipa
După povestea lui Charles Perault
Coregrafia: Marius Petipa
Scenografia: Evgenyi Gurenco
Pictor de costume: Vera Poliudova
Premiera mondială: 3 ianuarie 1890, la Teatrul Mariinsky din Sankt-Petersburg
Compania "St. Petersburg Classical Ballet of Andrey Batalov’’

Este creata de Andrei Batalov – prim-solist la Teatrul Mariinski .

Absolvent al Academiei de Balet Vaganova din Rusia, Andrei Batalov este pe scena de mai mult de 20 de ani.

Coregrafia prezintă multe provocări pentru dansatorii principali și soliști dar și pentru ansamblu. Rolul Aurorei OLGA GOLYTSIA ca și coregrafie este printre cele mai complexe roluri feminine, deoarece necesită o abilitate atletică extraordinară dar și o tehnică de mare acuratețe.

Baletul „Frumoasa din pădurea adormită” a fost compus de Piotr Ilici Ceaikovski între 1888-1889, imediat după Simfonia V-a și înainte de opera “Dama de pică”(1890). Este cel de-al doilea balet al lui Ceaikovski, precedat de “Lacul Lebedelor”(1875-1876) și urmat de “Spărgătorul de nuci”(1892). Ideea i-a fost sugerată compozitorului rus de către directorul Teatrelor Imperiale, I. A. Vsevolojski, care aprecia în mod deosebit simțul său scenic. Ceaikovski a primit cu entuziasm propunerea de a prelucra basmul lui Charles Perault și a început deîndată lucrul.

Iată ce scria Ceaikovski despre “Frumoasă din pădurea adormită”: Subiectul este atât de poetic, atât de apt pentru muzică, încât m-a pasionat și am compus baletul cu acea căldură și plăcere care condiționează întotdeauna calitățile unei creații.

Premiera a avut loc pe 3 ianuarie 1890, la Petersburg. Subiectul este oarecum asemănător cu cel din primul balet al lui Ceaikovski, “Lacul Lebedelor”: întunericul este, în cele din urmă, învins de forțele luminoase ale iubirii, prieteniei și purității sufletești. Vraja este risipită, personajele demonice înfrânte. Rămâne dominant aspectul feerico-romantic, datorită lirismului pe care Ceaikovski a știut să îl insufle personajelor sale.

În “Frumoasa din pădurea adormită” predomină latura optimistă a temperamentului compozitorului. Se remarcă pasaje precum tema Zânei Liliacului, tema iubirii dintre Prințesa Aurora și Prințul Desire sau panorama simfonică dintre tablourile I și II din actul al II-lea, sugerând apropierea prințului însoțit de Zână către castelul fermecat. Dansurile de caracter, seria de portrete din basme, din finalul baletului, duelul celor două pisici, dansul Scufiței Roșii și al Lupului, pas de deux-ul Păsării Albastre, al Cenușăresei și, mai ales, tema Zânei Carabosse sunt mărturii ale simțului dramaturgic al lui Ceaikovski, care i-a asigurat un loc atât de important în istoria baletului românesc.

PROLOG

Castelul din povești al Regelui Florestan. Regele sărbătorește nașterea fiicei sale Aurora. El însuși verifică cu atenție lista invitațiilor, pare-se n-a uitat pe nimeni. Curtenii înconjoară leagânul nou-născutei. Zânele bune îi aduc daruri și o binecuvântează. Foarte agitat, maestrul de ceremonii Katalabut anunță sosirea zânei rele – Carabosse – ea nu a fost invitată la petrecere și, mânioasă-foc a venit nepoftită.

În zadar se străduiesc regele, regina și curtenii s-o îmbuneze pe bătrâna răutăcioasă. Ea îi prezice Aurorei, că la împlinirea vărstei de șaisprezece ani, iși va înțepa un deget și va muri. Toți o imploră pe Carabosse, să o cruțe pe Aurora însă aceasta este de neînduplecat. Regele și regina sunt disperația. Zâna Liliacului îi consolează anunțându-se ocrotitoarea Aurorei și o alungă pe Carabosse împreună cu suita ei. Prin ordinul regelui, în toată împărăția se interzice folosirea acelor, boldurilor și andrelelor.

ACTUL I

La castel are loc un bal-mascat grandios: Aurora a împlinit șaisprezece ani. Din toate colțurile regatului s-au adunat miri, care au venit aici pentru a cere mâna frumoasei principese. În toiul veseliei apare o bătrână. Ea îi aduce Aurorei un splendid buchet de flori. Admirând florile, Aurora dansează fericită. Subit ea se oprește, înțepându-și degetul cu ceva: în buchetul de flori era ascunsă o andrea. Câteva mișcări – și Aurora cade. Bătrâna își aruncă haina – toți o recunosc pe răutăcioasa Zână Carabosse. Straja se năpustește asupra vrăjitoarei, care cu un hohot sinistru dispare.

Apare Zâna Liliacului. La o mișcare a baghetei fermecate toată împărăția se cufundă într-un somn adânc. În jur cresc tufe de liliac, care apără împărăția de priviri străine.

ACTUL II

Tabloul I

Au trecut o sută de ani. Prințul Dezire vine la vânat în pădurea de lângă castelul adormit. Pe râul din pădure plutește o barcă. În ea se află Zâna Liliacului. Ea evocă fantoma frumoasei Aurora. Prințul recunoaște în această fantoma fata pe care adesea o vizitează. Zâna Liliacului îl aduce pe Dezire în împărăția adormită a regelui Florestan.

Tabloul II

Castelul regelui Florestan e cuprins de un somn adânc. Stau de veghe doar Carabosse și suita ei. Pe neașteptate apare Zâna Liliacului. Forțele răului sunt speriate, în fața Zânei bune ele își pierd puterea și sunt nevoite să se retragă.

Dezire pătrunde în castel. Aplecându-se deasupra frumoasei adormite el o sărută cu gingășie. De la acest sărut Aurora se trezește. Odată cu ea se trezește și întreaga împărăție. Regele și regina își îmbrățișează fiica dragă. Dezire cere mâna frumoasei Aurora, ea acceptă să fie soția lui.

ACTUL III

L-a palat din nou s-au adunat oaspeții. Are loc marea petrecere a nunții, la care sunt invitați și personaje de basm cum ar fi Motanul Încălțat, Pasărea Albastră și Prințesa Florina, Scufița Roșie și Lupul. Toată lumea dansează, dar cei mai fericiți sunt tinerii miri, care își exprimă dragostea într-un pas-de-deux deosebit de romantic!

Distribuie aceasta pagina

)